De la începutul invaziei ruse, Ucraina trăiește și rezistă nu doar prin soldații din tranșee, ci și prin femeile care, în spatele frontului, țin țara în viață. Ele au în jur de 30 de ani – generația născută într-o Ucraină liberă, crescută în haosul anilor ’90 și maturizată de revoluții și război. Astăzi sunt cele care adună fonduri pentru armată, conduc ONG-uri, pledează pentru țara lor în capitalele lumii sau poartă uniforma militară.
Spre deosebire de bărbații lor, care nu pot părăsi țara și pot fi mobilizați în armată, femeile ucrainene pot alege: să plece sau să rămână, să lupte sau nu. Dar fiecare alegere vine cu o doză de vinovăție, cu oboseală, doliu și întrebări despre viitor – dacă și când să aibă copii într-o țară bombardată zilnic, scrie The Guardian.
„Faci ce trebuie făcut, nu ce are sens”
Maria Șuvalova, 32 de ani, este editor academic. Dar în ultimii ani, viața ei nu a mai avut nicio legătură cu rutina universitară. După invazia din 2022, a strâns peste 40.000 de dolari pentru a cumpăra veste antiglonț – echivalentul prețului apartamentului ei. A convertit banii în criptomonede și i-a trimis unei fabrici din China.
Pe lângă munca de zi cu zi, face vluntariat câteva ore pe săptămână la o unitate militară, scrie o carte, lucrează la un roman postapocaliptic și vorbește cu presa străină despre Ucraina. „Nu are nicio logică profesională să faci atâtea lucruri în paralel”, spune ea, „dar pur și simplu o faci. Pentru că trebuie.”
Născută în 1993, Maria a fost marcată de tranziția săracă a anilor ’90, când familiile se zbăteau să pună mâncare pe masă. „Am învățat devreme să mă descurc. Părinții noștri au muncit non-stop, iar noi, copiii, i-am urmat. Am crescut într-o lume fără vacanțe, dar cu multă responsabilitate.”
Generația ei, spune Maria, a fost antrenată de mică pentru criză. „Cine are acum 30–35 de ani în Ucraina a învățat încă din copilărie să gestioneze stresul, să riște, să facă zece lucruri deodată. Nu a fost o alegere, ci o formă de supraviețuire.”
Citește mai mult AICI
